Boteitul Oilor in Tara Vrancei

Boteitul Oilor in Tara Vrancei

Boteitul Oilor, care are o vechime de aproximativ 500 ani, organizat în fiecare an, în ziua Sfinţilor Împăraţi Constantin şi Elena (21 mai) în Negrileşti şi în care este vorba despre pregătirea oilor să urce la munte, repartizarea lor la stâne şi baci şi, bineînţeles, sfinţirea lor de către preotul satului.

Păstoritul, una din cele mai vechi ocupaţii agricole, specifice spaţiului carpato-danubiano-pontic, a lăsat urme pregnante în structura şi viaţa economică a aşezărilor şi în mentalitatea locuitorilor Tarii Vrancei. Originea majorităţii satelor vrâncene este strict legată de principalele ocupaţii ale populaţiei, iar formarea satelor datorită ocupaţiilor pastorale este o certitudine. Alte moduri de formare a noilor sate sunt: ocuparea unor locuri mai ferite, divergenţe între săteni, ocuparea unor locuri strategice. Ca o particularitate a locuirii şi implicit a modului de utilizare a terenului agricol menţionăm prezenţa locuinţelor sezoniere denumite „târle”. Un alt tip de locuinţă sezonieră, determinat de specificul pastoral al regiunii, este stâna. În teritoriul analizat stânele ocupă păşunile montane, care au ierburi cu un conţinut ridicat de nutrienţi necesar turmelor de ovine.
Majoritatea populaţiei vrâncene practica acest tip de păstorit. Aceasta nu exclude faptul că marii proprietari de oi, cum erau de pildă negrileştenii sau sovejenii,  îşi vărau turmele pe păşunile munţilor Vrancei iar pentru iernat se deplasau în zonele extracarpatice, cu climat mai blând. Axele de migraţie ale turmelor de ovine din zona de curbură a Carpaţilor Orientali denotă identificarea unui spaţiu pastoral puternic polarizat de centre pastorale, factorii fizico-geografici (poziţie, prezenţa culmilor montane, cu a lor platforme largi, a extensiunii păşunilor şi fânaţelor dar şi a pasurilor) oferind cadrul favorabil creşterii ovinelor în sistem extensiv. Se remarcă, pe de o parte, o creştere a intensităţii pendulării turmelor de ovine dinspre Ţara Bârsei spre Ţara Vrancei şi, pe de altă parte, o puternică polarizare pastorală
extraregională, fapt reflectat în economia locală a arealului studiat. Păstoritul pendulant a reprezentat un mod de conservare a obiceiurilor şi a credinţelor populare, renumite fiind acele târguri de „ţară”, respectiv nedeile mocăneşti, la care se adunau cu toţii, cu mic, cu mare, pentru a petrece şi a socializa, dar şi pentru a-şi comercializa produsele.

Pensiunea Tara se gaseste la doar 65 de km de Negrilesti si ne propunem sa ajungem acolo de fiecare data cand putem de 21 mai.


Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.

Copyright 2015