Asezari stravechi in zona Odobestilor

Asezari stravechi in zona Odobestilor

      Odobeştii şi împrejurimile sale, atât geografic cât şi istoric, se circumscriu atât de bogatei şi expresivei civilizaţii umane perpetuate din timpuri imemoriale până astăzi pe teritoriul judeţului Vrancea. Mărturiile arheologice rezultante ale unei cercetări desfăşurate timp de câteva decenii, prin bogăţia lor numerică şi semantică, prin cantitatea şi ineditul informaţiei ştiinţifice, prin apartenenţa la epoci şi culturi unitare, au completat şi întregit harta arheologică a judeţului
Vrancea, au îmbogăţit şi diversificat cunoaşterea ştiinţifică şi istorică a vieţii umane de pe aceste meleaguri.

Un sondaj arheologic de salvare efectuat în localitate, în anul 1980, a scos la lumină urme de locuire din epoca bronzului (cultura Monteoru), prima epocă a fierului (Hallstatt) şi apoi, probând o statornică aşezare, materiale de tip carpic, de început de epocămedievală (sec.X-XI d.Cr.), de ev mediu şi târziu (sec.al XV-rea -XVIII-lea d.Cr.).

Diversitatea tipologică a materialului arheologic rezultat impresionează şi reflectă o multitudine de aspecte ale vieţii umane: ceramică de tipurile: ceşti şi vase cu 2 tortiţe supraînălţate, vase bitronconice, căni, obiecte din piatră, os şi metal (bronz, fier), cât şitezaure monetare. Se remarcă topoarele – ciocan sau ciocanele cu gaură de înmănuşare din piatră, fusaiolele ceramice, obiecte de podoabăde tipul cataramelor din os, brăţări, coliere etc. cât şi unelte şi arme de
luptă şi apărare.

La NV de oraş, în punctul „şarba” (fosta vie Antoniu) cam în dreptul Staţiunii Vârteşcoiu au fost descoperite fragmente de vase monteorene cu 2 tortiţe supraînălţate, cât şi fragmente ceramice de tipcarpic (sec. II-III d.Cr.), lucrate la roată, din pastă cenuşie. Aşezarea carpică suprapune aşezarea de epoca bronzului. Această aşezare umană de sub Măgura Odobeştilor a fost atestată documentar în secolul al XVII-lea si se constituie ca o nouă mărturie a continuitătii de locuire ‘ ‘pe aceste meleaguri.Tot la NV de oraş, în punctul denumit „Cetăţuie”, presupus de unii cercetători a fi fost locul Cetăţii Crăciuna, au fost descoperite fragmente ceramice din epoca fierului (Hallstatt) sec.al VI î.Cr.Promontoriu) însuşi are forma unei cetăţui, ceea ce, credem, că adeterminat presupusa localizare a Cetăţii Crăciuna. Şi descoperirile monetare din această zonă probează intensaviaţă socio-economică. Ele aparţin secolelor VI-VII d.Cr., sunt de origine bizantină, din timpul împăraţilor Iustinian, lustin şi se constituie din monede disparate, ct şi din tezaure monetare, completând aria descoperirilor monetare din zona Panciu, Focsani, Cotesti, Suraia. Între anii 1 995- 1 997, au fost efectuate crcetări d suprafaţă pe Valea Milcovului, în special pe terasa dreaptă, în dreptul localităţilor Beciu, Broşteni, Mera. Cercetările s-au soldat cu descoperirea a numeroase fragmente de epoca bronzului (Monteoru) dar, ceea ce este mai important, prin pătrunderea în adâncurile preistoriei, apărând şi piese întregi din silex alb-albăstrui aparţinând paleoliticului superior (Gravettian), lame şi lamele din silex, dar şi fragmente ceramice neolitice (Cucuteni).
S-au conturat şi aşezări distincte, bine delimitate: în satul. Beciu (corn. Vârteşcoiu), in zona nord-estică, pe partea dreaptă a Milcovului- aşezarea neolitică şi de epoca bronzului (Monteoru ICJ-118); aşezarea şi necropola carpică (sec. II-III d.Cr.) din partea stângă a podului de peste Milcov, dintre Odobeşti şi Beciu, pe Dealul Titila

Extinse pe un atât de cuprinzător spaţiu temporal, mărturiilearheologice· asigură legătura firească cu atestările documentare ale secolelor XIII-XIV d.Cr. privind Odobeştiul şi zona înconjurătoare, probând atât continuitatea de locuire, cât şi existenţa unei civilizaţii materiale şi spirituale înfloritoare uneori, prin specificul geografic,
particularitate distinctă în ansamblul evoluţiei istorice a judeţului Vrancea.

SURSA: Comorile Vrancei


Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.

Copyright 2015