Schitul Valea Neagra…

La circa 64 km de Pensiunea Tara,într-o zonă pitorească, la fel ca multe altele din Vrancea, pe un platou din mijlocul pădurii de brazi a culmii Munţişoarele, pe valea cu acelaşi nume, se află schitul Valea Neagră. Drumul forestier ce ·pleacă din satul Herăstrău, ” mai precis din dreptul cantonului silvic la ieşirea din satul Podul Şchiopului, după vărsarea pârăului Valea Neagră în Năruja”1 , urcă pintenul muntelui spre schit. Schitul Valea Neagră a fost cunoscut încă de la înfiinţarea sa sub numele de Schitul Vrancea (pe unele hărţi vechi fiind înregistrat ca Vrânceanului) nume dat de călugării intemeietori ce veneau din afara Vrancei, de la Poiana Mărului. în veacul al XVIll-lea, pe Valea Râmnicului, la Poiana Mărului se constituise un puternic centru de cultură religioasă şi monahală intemeiat de către călugărul şi apoi stareţul Vasile.  Schitul Valea Neagră a fost ctitorit de părintele Maftei din satul Spineşti, care 1-a construit în anul 1755.  Într-un înscris din 1 februarie 1846 , este amintit printre ctitori medelnicerul Asanache Pamfil din Odobeşti, care ar fi donat mănăstirii odoare, icoane, moşii împreună cu tatăl acestuia, căpătând astfel numele de ctitor. Totuşi, ctitorul incontestabil al schitului rămâne preotul Maftei care l-a construit, iar printr-o serie de daruri i-a asigurat o proprietate funciară.

Biserica manastirii poarta hramurile „Adormirea Maicii Domnului„ si „Pogorarea Sfantului Duh„. Biserica este o constructie din lemn pe fundatie din bolovani de piatra legati cu ciment. Aceasta are forma de nava, fara turla. Spatiul din interior este compartimentat in Altar, naos, pronaos si pridvor inchis.

Sfantul Altarul este luminat de o fereastra mare la est si una mica la proscomidiar, spre nord. Catapeteasma din lemn de tei, poleita cu bronz, este pictata de un anonim. Peretii bisericii nu au pictura, locul ei fiind luat de mai multe icoane din lemn.

Sistemul de boltire, in stransa legatura cu conceptia spatiala a bisericii corabie, pune in valoare tampla monumentala din lemn sculptat si aurit, adevarata capodopera a artei din epoca post-brancoveneasca. Executia decorului si a scenelor religioase, laolalta cu armonia si echilibrul cromatic, confera iconostasului de la Valea Neagra un larg respiro de tampla dintr-o biserica domneasca, precum si dovada starii economice si sociale de exceptie a Tarii Vrancei din acea perioada, premergatoare incercarii de cotropire a obstii sale confederale de catre boierul Iordache Roset Roznoveanu.

Usa de intrare, fixata in peretele din vest, este din lemn de brad, cu grilaj metalic la exterior. Din pridvor in pronaos se intra pe o usa de brad intr-un canat, cu geam in partea superioara. Peretii, in interior si exterior, sunt captusiti cu scandura de brad vopsita. Pardoseala este de brad, iar biserica este acoperita cu sindrila.

De la poarta de intrare in incinta manastirii si pana la clopotnita este o alee de 60 de metri lungime, cu brazi pe ambele parti. Clopotnita, situata la 15 metri sud-vest de Sfantul Altar, este o constructie inalta, cu trei etaje. La parter este din piatra si ciment, etajele din lemn. Primele doua etaje sunt de forma patrata, etajul al treilea fiind de forma octogonala. Aceasta este acoperita cu sindrila.

Cladirea pentru staretie este construita la 20 de metri in fata pridvorului, fiind acoperita cu sindrila. La 20 de metri sud de biserica sunt alte trei mici cladiri: case taranesti acoperite cu sindrila. La nord-est de biserica este o mica cladire pentru chilii, iar la nord de aceasta este cladirea noua din lemn, numai parter cu cerdac, acoperita cu tabla zincata. In aceasta cladire sunt chilii, trapeza, bucataria si camere pentru credinciosii care innopteaza la manastire.

Icoana Sfintei, reprezentand-o pe Maica Domnului si pruncul Iisus este o ilustrare a imbinarii iconografice aleHodighitriei si Eleusei. Desi cronologic apartine aceleiasi perioade cu iconostasul, expresia trista, combinata cu tandretea de pe chipul Mariei indica opera unui alt mester, activ probabil la Poiana Marului, de unde traditia spune ca au purtat-o pana la Valea Neagra primii calugari stabiliti aici.