Civilizatii geto-dace in zona Vrancei. Cotensii

Civilizatii geto-dace in zona Vrancei. Cotensii

Cotensii – Trib mentionat de Ptolomeu în rândul principalelor neamuri geto-dacice. Geograful grec îl dispune, ca şi pe cel al buridavensilor, la sud de ratacensi, caucoensi şi biefi. De altfel, Vasile Pârvan îi si numeste enigmaticii cotensi si îi localizeaza în estul Daciei, respectiv în sudul regiunii istorice Moldova  (zonele Vrancea si Buzau). Se invecineaza la nord cu ratacensii si caucoensii. Cercetarile arheologice din aceasta parte a Romaniei pledeaza pentru includerea cotensilor (sau cotilor) printre neamurile de origine geto-dacica. Singurul rege cunoscut al dacilor cotensi este Reicipier iar capitala regatului este Ramidava. 

Importanta cetate a dacilor din nord-estul Munteniei este o enigma pentru istorici si arheologi. A fost mentionata de Ptolomaeus Claudius Castronom, matematician si geograf grec, imediat dupa cucerirea Daciei de catre romani, insa localizarea cu precizie a acesteia nu a fost inca facuta.

Daca ar fi sa analizam materialele documentare publicate de diferiti istorici, avand in vedere si motivatia economica a existentei unei asemenea cetati, putem afirma ca localizarea cea mai posibila a cetatii Ramidava ca centru organizatoric al tribului dac al Cotensilor este in bazinul superior al raului Teleajen (anticul Ordissus).

Avand in vedere importanta zacamintelor de sare din zona Slanic, se poate presupune ca cetatea Ramidava ar fi existat intr-una din urmatoarele locatii:
-comuna Dumbravesti, satul Malaiestii de Jos, pe dealul Cotofenesti, unde s-a gasit coiuful de aur, probabil al fiului regelui Reicipier pomenit alaturi de Decebal intr-o inscriptie de la Durostorum (Silistra).
-comuna Magurele, sat Coada Malului, zona Izvorul lui Burebista, unde s-a gasit importantul tezaur dacic.
-oras Slanic, zona deasupra Baii Baciului, colina “Fantana Rece”, singurul izvor cu apa dulce din zona, legenda atribuind lucrarile care par amenajate pe platou regelui dac Dromihete.
-comuna Gura Vitioarei, sat Faget, cetate dacica.
-comuna Drajna, dealul Cetatuia, vizavi de satul Malul Vanat (ramae inseamna cupru sau arama si toponimul ar indica asa ceva), in apropierea marelui Castru roman de la Drajna de Sus.

O privire atenta a zonei arata ca exista posibilitatea reala de semnalizare optica (fum sau flacara) intre Targsorul Vechi (unul de asezare dacica), dealul Cotofenesti, dealul Coada Malului, dealul “Fantana Rece”-Slanic si dealul Cetatuia de la Drajna.

Deci concluzionam ca acesti cotensi au facut parte din regatul lui Decebal, condusi fiind de regele Recipier sau de unul din urmasii lui cu acelasi nume. Dupa cucerirea Daciei de catre romani acestia folosesc pozitia cetatii pentru a construi un castru menit sa supravegheze ruta care facea leagatura dintre provinica romana Dacia si provincia romana Scitia Minor (Dobrogea de azi). De fapt era legatura provinciei Dacia cu Dunarea si Pontul Euxin. Daca astazi vorbim de importanta comuncatiei pe ruta Bucuresti-Brasov (Valachia-Transilvania), in acele vremuri si in mai tot evul mediu ruta cea mai utilizata si importanta se afla pe vaile raurilor din zona Subcarpatilor de Curbura (Teleajen, Milcov etc)  facand legatura dintre tinuturile din interiorul arcului carpatic (Transilvania de azi) , porturile dunarene si Pontul Euxin. Iata ca acest fapt este valabil inca de pe vremea dacilor cotensi, stapanitori ai zoneleor de la Curbura Carpatilor.


1 thought on “Civilizatii geto-dace in zona Vrancei. Cotensii

  1. Lasă un răspuns

    Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Copyright 2015